Cele mai valoroase branduri europene

Într-un studiu realizat de Institutul European Brand din Viena, compania
finlandeză Nokia a fost desemnată cel mai valoros brand european, cu 38.28 miliarde de euro
, informeză Mediafax.

Topul trei al eurobrandului pe 2008 este completat de LVMH, cu 34.9 miliarde euro, şi Vodafone, cu 24.12 miliarde euro.

Specialiştii au analizat peste 3,000 de corporaţii de brand din 24 de ţări şi 16 industrii şi au concluzionat că există diferenţe foarte mari
între est şi vest.

Centrul european al brandurilor, cu 15 reprezentanţi în clasamentul primelor 50 de branduri.

Topul zece al celor mai valoroase branduri din Europa este următorul:

1. Nokia
2. LVMH
3. Vodafone
4. Telefonica
5. Unilever
6. Mercedes-Benz
7. BMW
8. RBS
9. France Telecom
10. Deutsche Bank

Tăriceanu: România nu va fi afectată de criza financiară internaţională, iar bursa îşi va reveni

Criza financiară internaţională nu va afecta România, turbulenţele înregistrate pe bursele româneşti fiind cauzate de nevoia de lichidităţi a investitorilor străini, care au fost nevoiţi să vândă participaţiile, nu de o scădere a încrederii în economia
ţării, a spus astăzi, premierul Tăriceanu, transmite NewsIn.

"Răspunsul este clar nu, (criza financiară internaţională n.r.) nu va avea efecte asupra economiei şi asupra cetăţenilor", a spus primul ministru.

Tăriceanu spune că bursele sunt foarte sensibile şi avertizează asupra declaraţiilor politicienilor în această privinţă.

"Şi o declaraţie politică deplasată poate provoca un cutemur pe bursă. Având în vedere tendinţa economică de creştere solidă a României, eu nu văd în viitor decât un singur lucru: bursa îşi va reveni", a declarat Tăriceanu, răspunzând unei întrebări a presei.

Tăriceanu consideră că situaţia de pe piaţa financiară din SUA ar putea avea chiar efecte pozitive, argumentând că activele imobiliare din SUA se vor ieftini şi ar putea deveni astfel accesibile pentru cumpărătorii români.

Declaraţia premierului vine după două şedinţe consecutive de scăderi masive ale bursei româneşti la începutul acestei săptămâni, într-un context internaţional marcat de creşterea aversiunii la risc a investitorilor, după falimentul Lehman Brothers, preluarea Merrill Lynch şi criza celui mai mare
asigurator mondial, AIG, salvat in extremis de Federal Reserve.

FMI: Criza financiara mondiala e abia la inceput

ondiala e abia la inceputul crizei, este concluzia unei intalniri a sefilor mai multor institutii financiare majore. Un numar important de multinationale importante vor avea de suferit in urmatoarele luni, in opinia directorului general al Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn intr-o declaratie facuta miercuri.
"Radacinile crizei sunt parte a trecutului, acestea fiind caderea pietei imobiliare. Consecintele pentru unele institutii financiare
urmeaza sa apara.", declara directorul FMI pentru Reuters, dupa o intalnire la care au participat de asemenea ministrii finantelor din Golful Arab si guvernatorii Bancii Centrale.
Cuvintele domnului Strauss-Kahn urmeaza eforturile autoritatilor americane de a salva de la faliment grupul American International Group , acesta primind suma de 85 mld. usd, la doar doua zile dupa ce autoritatile au refuzat sa acorde ajutor bancii Lehman Brothers.

BCR renunta la operatiunile de asigurari

Banca Comerciala Romana (BCR) a vandut BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata catre Vienna Insurance Group (VIG). Suma totala a tranzactiei se ridica la aproximativ 224 milioane de euro. Acordul vizeaza achizitia de catre VIG a 88,56% din BCR Asigurari
, inclusiv a actiunilor detinute de catre Financiara S.A., o subsidiara a BCR, si a 88,47% din BCR Asigurari de Viata. De asemenea, intre BCR si VIG a fost semnat un acord de cooperare pe 15 ani in ceea ce priveste distributia in Romania. Cooperarea are ca obiect distributia produselor fiecaruia dintre parteneri prin reteaua celuilalt partener. Datorita cooperarii stranse dintre companiile membre ale VIG si Grupul BCR in Romania, BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata isi vor pastra numele atat timp cat VIG va detine o cota de peste 50% in cadrul acestora si atat timp cat acordul de distributie va fi valabil. In plus
, birourile BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata vor continua sa functioneze in cadrul sucursalelor BCR.
Finalizarea tranzactiei este asteptata pe parcursul urmatoarelor saptamani dupa aprobarea autoritatilor din domeniul competitiei si a regulatorilor pietei de asigurari din Romania.
BCR Asigurari de Viata este cea de-a treia clasata companie in clasamentul companiilor de asigurari de viata din Romania, cu o cota de piata de 7,44 la suta. In primele 6 luni din 2008, compania a inregistrat un total prime
brute subscrise in valoare de 63,3 milioane RON
(17.2 milioane euro
).
BCR Asigurari este cea de-a cincia clasata companie in clasamentul companiilor de asigurari generale din Romania, cu o cota de piata de 7,14 la suta. In primele 6 luni din 2008, compania a inregistrat un total prime brute subscrise in valoare de 255,2 milioane RON (69.3 milioane euro).
BCR, membra a grupului Erste, este cea mai importanta institutie bancara din Romania gestionand active de peste 17,5 miliarde de euro.
Tot miercuri, VIG a achizitionat activitatile de asigurari ale Erste Group din Austria, Croatia, Republica Ceha, Slovacia si Ungaria.

Jurnalul Naţional: Angajatorii nu plătesc contribuţiile la fondurile de pensii private obligatorii

acă pensiile vor fi mărite de la 1 octombrie, lucrurile nu stau la fel de bine când vine vorba de pensiile private obligatorii. Şi asta pentru că în timp ce unii patroni oferă pensii facultative ca stimulare la angajare, alţii uită să plătească contribuţiile la pensiile private obligatorii. Deşi peste 4 milioane de români şi-au dorit o pensie privată, aproape 90% dintre aceştia nu vor beneficia de opţiunea făcută, pentru că angajatorii nu au virat contribuţiile, atrag atenţia jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.

Din septembrie anul trecut, 18 fonduri de pensii s-au luptat timp de patru luni pentru patru milioane de potenţiali participanţi. Campania foarte activă a administratorilor de fonduri şi cei peste 230.000 de agenţi au făcut ca adeziunile să întreacă toate aşteptările. Numărul participanţilor a depăşit chiar şi aşteptările Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private.

Însă, la începutul procesului de colectare, o mare
parte dintre conturile
de pensii private obligatorii sunt încă goale, atrag atenţia jurnaliştii de la Jurnalul Naţional. Şi asta, pentru că angajatorii nu au plătit contribuţiile. Situaţia centralizată publicată de Casa
Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale arată că salariaţii înscrişi la ING, AIG şi Bancpost au cele mai mari venituri, cuprinse între 444 şi 467 de euro
. În ciuda entuziasmului românilor faţă de pensiile private, patru dintre companiile de administrare s-au retras de pe piaţă în urma rezultatelor slabe obţinute după campania de aderare iniţială, de patru luni. Acestea convinseseră mai puţin de 5.000 de români, ceea ce reprezenta doar 0,1% din numărul total
de participanţi.

Comunicatul FED cu privire la salvarea AIG

Rezerva Federală, cu sprijinul departamentului pentru Trezorerie, autorizează Rezerva Federală a New Yorkului să acorde American International Group un împrumut de 85 de miliarde de dolari, în conformitate cu secţiunea 13 din Actul Constitutiv al Rezervei Federale.

Împrumutului îi sunt ataşate termene şi condiţii de natură să protejeze interesele guvernului american şi ale contribuabililor. Boardul a decis, că în actualele condiţii de piaţă, un colaps al AIG ar contribui şi mai mult la fragilitatea pieţei financiare, ar conduce la costuri
de finanţare mult mai mari
, ar reduce din avuţia publică şi ar diminua performanţa economică.

Scopul acestui ajutor de lichiditate este acela de a ajuta AIG să-şi poată onora obligaţiile de plată. Împrumutul va facilita un proces prin intermediul căruia AIG va vinde în mod organizat anumite părţi din afacere, în aşa fel încât să genereze cât mai puţine probleme pentru economie. Finanţarea va fi pusă la dispoziţie pe o perioadă de 24 de luni. Dobânda va fi calculată la Liborul pe trei luni plus
850 de puncte de bază.

În baza acordului, AIG va putea să retragă până la 85 de miliarde de dolari
.
Interesele contribuabilului sunt protejate de condiţiile împrumutului. Împrumutul este colateralizat prin toate activele AIG şi prin subsidiarele sale nereglementate. Aceste active includ toate acţiunilor diviziilor reglementate. Împrumutul urmează să fie returnat prin vânzarea de active. Guvernul american va primi un pachet de acţiuni de 79.9% din AIG şi dreptul de veto faţă de acordarea de dividende către acţionari".

Bani de imprumut

Romania va redeschide la sfarsitul lunii octombrie emisiunea de eurobonduri lansata in acest an, a declarat, ieri, secretarul de stat in Ministerul Economiei
si Finantelor (MEF) Eugen Teodorovici, transmite Mediafax.
MEF urmareste atragerea a 250 milioane de euro, plafonul maxim aprobat de Guvern pentru anul 2008 fiind de un miliard de euro. In luna iunie au fost vandute eurobonduri in valoare de 750 de milioane de euro. Banii imprumutati au ca destinatie acoperirea deficitului bugetar si refinantarea unei emisiuni de eurobonduri care a avut scadenta la 27 iunie, in valoare de circa 600 milioane euro.
Pe de alta parte, Teodorovici a declarat ca MEF estimeaza o valoarea neta a finantarilor europene atrase anul acesta de 1,5 miliarde euro. Fondurile europene destinate Romaniei pentru acest an se ridica la 2,8 miliarde euro
, iar contributia statului la bugetul UE va fi de 1,3 miliarde euro. Pana in prezent, Romania a atras fonduri in valoare de doua miliarde de euro. Teodorovici a mentionat ca pana la 15 august MEF a primit cereri pentru aproximativ 3200 de proiecte de finantare, dintre care doar 205 au fost aprobate de Comisia Europeana.
Pe sectorul IMM-urilor au existat cele mai multe proiecte, dar valoarea cea mai mare
au avut-o proiectele de mediu, a afirmat secretarul de stat. De asemenea, Teodorovici a declarat ca finantarea de la bugetul de stat pentru autostrazile Cer­navoda - Constanta, Lugoj - Arad si Centura de ocolire a Constantei, in valoare de un miliard de euro, va fi inlocuita cu fonduri europene.

În timp ce băncile se prăbuşesc, vânzările de artă prosperă

Vânzările de artă contemporană din Asia de Sud au mers foarte bine marţi la casa
de licitaţii Christie's de la New York, aflată la câteva zeci de metri distanţă de banca americană Lehman Brothers, care trece printr-unul dintre cele mai răsunătoare falimente din istoria recentă.

Fără a bate recordurile de luni şi marţi de la Londra, unde artistul britanic Damien Hirst a obţinut suma-record de 198 de milioane de dolari pentru 223 de opere vândute de Sotheby's, la casa de licitaţii Christie's din New York 84 de obiecte dintre cele 126 scoase la vânzare îşi găsiseră cumpărători în primele două ore de la deschidere, tranzacţiile totalizând 12,6 milioane de dolari.

Printre obiectele scoase la licitaţie s-a numărat o pictură în ulei a indianului Subodh Gupta (născut în 1964), care s-a vândut cu peste un milion de dolari
incluzând comisionul de vânzare. Unele dintre opere au depăşit valoarea la care fuseseră estimate, cum a fost cazul unei schiţe a artistului indian Francis Newton Souza (1924-2002), estimată la 3.000 de dolari şi adjudecată cu 28.000 de dolari.

Max Rutherston, de la galeria londoneză Sydney L. Moss, este de părere că piaţa operelor de artă continuă să fie cruţată de turbulenţele financiare
graţie interesului de care se bucură din partea miliardarilor.
"Este un joc de noroc foarte apreciat, iar dacă pariul este corect, se poate ajunge la profituri foarte mari
, mai ales cu arta contemporantă", spune Rutherston. În opinia specialistului, repercusiunile unei crize economice mondiale asupra pieţei operelor de artă se vor face simţite, dar abia "în doi-trei ani".

O colecţionară olandeză, Eegje Schoo, este optimistă. "Există persoane care consideră că (operele de artă) sunt investiţiile cele mai sigure. Arta va continua să prospere", a declarat ea.

Titlurile băncii britanice HBOS au căzut până la un nivel minim istoric

Acţiunile celei mai mari bănci ipotecare din Marea
Britanie, HBOS, s-au ieftinit, marţi, cu mai mult de 40%, iar costul
asigurării datoriei împotriva creditelor neperformante a crescut, pe fondul îngrijorării legate de posibilitatea scumpirii finanţării şi a deprecierii activelor.

Reprezentanţii băncii au încercat să îi liniştească pe investitori, spunând că banca
este una puternică şi continuă să aibă acces la pieţele de finanţare.

Acţiunile HBOS şi-au înjumătăţit pierderile cu 20%, la 185 pence, după ce s-au depreciat până la 137,4 pence, un nivel minim nemaiatins niciodată. Titlurile HBOS căzuseră cu 18% luni şi, respectiv cu 75% de la începutul anului.

Masina electrica Chevrolet Volt a fost prezentata oficial

GM a prezentat oficial primele imagini si detalii despre varianta de preproductie a lui Chevrolet Volt. Masina are sanse reale sa ajunga primul vehicul
propulsat de un motor electric care atinge intr-adevar productia de masa. Chevrolet Volt va ajunge in showroom-urile din America incepand cu 2010, dar este foarte probabil sa fie un model cu viziune globala pentru GM.

Ce aduce nou?
Chevrolet Volt inainteaza exclusiv datorita unui motor electric care produce 150 de CP si un cuplu de 370 de Nm (cuplu propriu motoarelor turbodiesel de peste 2.0 litri) la orice turatie. Practic, soferul dispune de intreaga forta a cuplului chiar din momentul 0 al accelerarii si pana la atingerea vitezei maxime de 160 de km/h.

Energia de care motorul electric are nevoie este furnizata de un pat de baterii asezate in forma de “T” cu latura mare
pe axul central la masinii si cea mica sub scaunele pasagerilor din spate. Cu energia
stocata in bateriile Li-Ion Chevrolet Volt se poate deplasa circa 65 de km.

Pentru a ramane la un nivel optim de incarcare, Chevrolet Volt dispune si de un motor/generator de benzina.

La interior
Chevrolet Volt dispune de toate optiunile de ultima generatie de genul ecrane cu cristale lichide sau touchscreen, USB/Bluetooth sau navigatie. Toate acestea au pretul lor, Chevrolet Volt anuntandu-se un vehicul compact “rasat” care nu poate transporta decat 4 persoane.

Masina va ajunge in fata publicului la salonul auto de la Paris si poate atunci vom afla si o estimare a pretului sau.

Zeci de miliarde pompate pentru a opri prabusirile

“Zidul se crapa!”, exclama John Fairchild, unul dintre brokerii Merrill Lynch, facand o aluzie la numele cartierului financiar bancar al New York - Wall Street. Evolutiile de pe piata financiar-bancara americana, care au culminat cu falimentul bancii Lehman Brothers, au creat panica in lumea bursiera, provocand, luni, cea mai adanca prabusire a indicilor de dupa atacurile de la WTC.

Indicele Dow Jones a coborat luni cu 504,48 puncte, adica 4,42%, pana la 10.917,51, si isi continua coborarea la inceputul sedintei de ieri, antrenand sca- deri majore si pe celelalte piete internationale. Fed a intervenit deja pentru calmarea pietei bursiere, lansand un plan de urgenta in valoare de 70 mld. dolari pentru capitalizarea companiilor financiare cu probleme, alegand, totodata, sa garanteze un imprumut de 75 mld. dolari acordat celor de la AIG de catre JP Morgan si Goldman Sachs.

La randul sau, Banca
Centrala Europeana (BCE) a efectuat o noua injectie de capital in pietele din zona euro, in valoare de 70 mld. euro, in incercarea de a reduce tensiunile declansate de criza bancara din Statele Unite, relateaza AFP. Suma este de doua ori mai mare
decat cea oferita, in mod normal, in cadrul unei operatiuni de refinantare similare. Participarea bancilor a fost puternica
: 56 de banci au solicitat credite
in valoare totala de peste 102 miliarde euro, potrivit unui comunicat al BCE.

De la inceputul crizei financiare
mondiale, in urma cu un an, bancile au devenit reticente in acordarea de imprumuturi interbancare, insa problemele recente ale bancilor de pe Wall Street au accentuat fenomenul si BCE incearca sa evite o criza a creditelor, care ar fi daunatoare economiei. BCE nu este singura institutie care a luat astfel de masuri. Ieri, banca centrala a Japoniei a intervenit in piata, la fel ca si banca centrala a Marii Britanii. Banca centrala americana, Federal Reserve, va efectua operatiuni similare. Falimentul Lehman Brothers este cel mai mare din istoria SUA. Lehman, a patra mare banca de investitii din SUA, detinea, la 31 mai 2008, active de 639 miliarde dolari si datorii de 613 miliarde dolari. Institutia a anuntat luni ca va solicita protectie din partea autoritatilor, sub legea falimentului.

Astfel, institutia, cu o vechime de 158 de ani, intra in faliment, in urma crizei de pe piata creditelor din SUA, dupa ce a rezistat celor doua razboaie mondiale si prabusirii fondului de hedging Long Term Capital Management. Banca de investitii Merrill Lynch, aflata la randul ei in dificultate, a fost preluata pe neasteptate de Bank of America, pentru 44 mld. dolari. La randul sau, AIG se afla intr-o situatie financiara dificila si a pierdut, recent, pozitia de cel mai mare asigurator din lume. In urma inregistrarii unor pierderi de 18 mld. dolari in ultimele trei trimestre s-a confruntat, saptamana trecuta, cu o depreciere de aproape 50% a valorii actiunilor, pe fondul ingrijorarii legate de o posibila criza de lichiditati, dar si cu un avertisment serios dat de agentia de evaluare Standard and Poor’s in privinta micsorarii ratingul acordat.

RECORDURI

Cele mai mari scaderi inregistrate de indicele Dow Jones Sursa: Reuters

Momentul


Data


Scaderea

Lunea Neagra


19 oct. 1987


508,00 pct.

Atacurile de la WTC


17 sep. 2001


684,87 pct.

Falimentul Lehman Bros.


15 sep. 2008

Pensionarii premium ai sistemului de stat

Multe pensii lunare de serviciu depăşesc suta de milioane de lei
vechi. În acest timp, 1,4 milioane de pensionari primesc până la 750 de lei de la stat.

Anul acesta, statul a scos de la buget zece miliarde de euro pentru a plăti pensiile celor 5,5 milioane de pensionari care au contribuit la fondul de asigurări sociale. Încă un miliard de euro a mai dat pentru alţi 150.000 de pensionari, dintre care cei mai mulţi nu au cotizat la fondul social. Aceştia sunt beneficiarii pensiilor speciale: magistraţi, parlamentari şi funcţionari din Parlament, diplomaţi, militari, poliţişti, securişti, aviatori. Lista este în creştere de la an la an.

Majorarea la 45% din salariul mediu brut a punctului de pensie va necesita un transfer de un miliard de euro de la buget pentru acoperirea suplimentărilor. Nimeni nu spune că vor fi necesari şi alţi bani pentru plata pensiilor speciale. Acestea sunt calculate la valoarea ultimelor salarii ale beneficiarilor, şi nu pe puncte. Creşterea nivelului salariului la care se raportează pensiile „de serviciu“ duce automat la majorarea lor.

Foarte mulţi îşi fac tot felul de calcule pentru a ieşi la pensie în această perioadă electorală, plină de promisiuni şi de resurse bugetare. Că doar nimeni nu este naiv să creadă că sacul bugetului este fără fund! Angajaţii cu vechimea în muncă prevăzută de lege, care au avut grijă şi au putut să-şi negocieze salarii mari
, acum au ocazia să „dea lovitura“ la sistemul public de pensii.

Chiar şi cei care fac parte din rândul muritorilor de rând, cotizanţi la sistemul public de pensii. Dovadă sunt sumele de peste 11.000 lei, chiar şi peste 13.000 lei, pe care le primesc lunar câţiva pensionari din Bucureşti.

STRATEGII Câţi tineri se gândesc la ce li se va întâmpla peste 30 de ani? Cei mai mulţi nu-şi fac calcule pe termen lung, în afara celor pe care le presupun împrumuturile bancare
. Puţini se gândesc la strategii de retragere la pensie. Dar românii sunt inventivi!

Pretul gazelor creste cu 5% din octombrie. Marile scumpiri vin in 2009

Pretul gazelor naturale
va creste timid în octombrie, dar cererile distribuitorilor pentru scumpiri majore nu vor fi satisfacute decat anul viitor, dupa campania electorala. Surse guvernamentale ne-au confirmat ca procentul luat in calcul pentru majorarea tarifelor, de luna viitoare, va fi de 5%. Reprezentantii distribuitorilor continua sa faca presiuni la reglementator, astfel incat de la 1 octombrie pretul gazelor furnizate populatiei sa se modifice. Desi au refuzat sa confirme public procentajul pe care l-au solicitat la Autoritatea Nationala de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), directorii Distrigaz dau ca sigura o crestere de tarif de luna viitoare. “Am prezentat o serie
de ipoteze la Autoritate pentru a justifica majorarea de la 1 octombrie. In prezent, pretul de achizitie pentru gaze naturale este de 500 de dolari
/mia de metri cubi, iar previziunile pentru trimestrul al IV-lea indica 550 de dolari”, a declarat ieri Nicolas Richard, directorul adjunct al Directiei Tranzactii din cadrul Distrigaz Sud. Chiar daca distribuitorii de gaze
au evitat sa anunte majorarile negociate cu autoritatea de reglementare, surse din ANRE au divulgat in urma cu o saptamana ca acestea se ridica la circa 10%. Autoritatile nu-si pot permite inainte de alegeri modificari mari
in facturile romanilor, cresterea cea mai posibila fiind la jumatatea celei cerute de E.On si Distrigaz. „Guvernul a luat in calcul de cateva zile majorarea preturilor la gaze naturale cu 5% de 1 octombrie. Potrivit calculelor, daca se va lua aceasta decizie, de la 1 ianuarie 2009, gazele naturale se vor scumpi cu 10-15%”, ne-au declarat surse guvernamentale. In maximum trei zile, Guvernul va lua o decizie privind scumpirea gazelor in prag de alegeri parlamentare. ANRE a evitat sa faca vreo declaratie, motivand ca nu s-a luat nicio decizie de modificare a pretului la gaze naturale. Ultima majorare a pretului gazelor pentru populatie a fost înregistrata pe 1 iulie, când

Americanii vor să scape România de gazul rusesc

Oficialii americani spun că ajutorul financiar
dat României pentru un terminal de GNL arată, în fapt, că SUA sunt hotărâte să sprijine independenţa energetică a Europei.

Statele Unite au acordat ieri României un grant de 1,6 milioane de dolari pentru demararea proiectului unui terminal portuar, la Constanţa, prin care România să importe gaz natural lichefiat din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii, în detrimentul gazului rusesc. Împrumutul nerambursabil a fost acordat de Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA) companiei
Romgaz pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia unui terminal de gaz natural lichefiat (GNL) în portul Constanţa. “Acest milion de dolari
arată în fapt că SUA sunt hotărâte să sprijine securitatea energetică a Europei. Grantul este acordat pentru asigurarea independenţei energetice a României şi a regiunii, pentru că terminalul nu este doar un punct de intrare a gazelor naturale în România, ci şi în ţările din jur”, a declarat Larry Walther, directorul USTDA.

Studiul va fi încheiat până în 2010, iar construcţia terminalului, de către Romgaz, va dura până în 2015-2016.

Potrivit directorului Romgaz, Francisc Toth, terminalul va asigura un import de 3-4 miliarde de metri cubi de gaze
anual, cam tot atât cât importă în prezent România din Rusia. “Acest terminal, împreună cu proiectul Nabucco, va crea o piaţă a gazelor adevărată. Ţările europene nu vor mai fi obligate să accepte preţul unui singur furnizor (Rusia - n.r.). Îmi pare bine că guvernul României a fost atât de receptiv când a venit vorba de proiectul terminalului”, a declarat ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman.

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a spus că terminalul va permite României să negocieze preţuri mai bune. Ministrul a precizat că importurile se vor realiza, cel mai probabil, din Qatar, nordul şi vestul Africii şi chiar din zona Mării Caspice. Vosganian a amintit că un studiu de fezabilitate privind un astfel de terminal la Constanţa s-a mai făcut acum 10 ani, însă atunci s-a considerat că România nu ar avea nevoie de el.

Schimburi valutare avantajoase la banci

Anuntul de marti seara privind mentinerea dobanzii de referinta la 2% de catre FED a avut un efect pozitiv asupra evolutiei leului romanesc. Moneda europeana se cumpara pe piata interbancara cu 3,6317 lei
si se vindea cu 3,6357 lei, iar dolarul
american se cumpara cu 2,5501 lei si se vindea cu 2,5540 lei.

Cel mai bun curs pentru cumpararea monedei europene il intalnim la CEC Bank care ofera euro cu 3,65 lei, dar si la Banca
Carpatica unde cursul de schimb este de 3,66 lei. Alpha Bank ofera moneda europeana la vanzare cu 3,67 lei. Daca in schimb vrem sa vindem euro, cel mai bun randament il obtinem la BCR unde pentru un euro se ofera 3,6050 lei, iar la Banca Carpatica, Banca Romaneasca si Volksbank, se poate obtine 3,59 lei.

Dolarul american se se poate cumpara de la Banca Carpatica cu 2,58 lei sau de la CEC Bank, cu 2,60 lei. O vanzare avantajoasa pentru dolarul american se poate realiza la CEC Bank si BCR, unde se obtin 2,52 lei pentru o moneda americana sau la casele de schimb ale Banca Romaneasca unde se primesc 2,5184 lei pentru un dolar. BRD cumpara moneda americana la un curs de 2,5110 lei, iar Volksbank, ofera 2,5241 lei.

O moneda tot mai cautata de catre romani este francul elvetian care poate fi achizitionat de la Banca Romaneasca cu 2,3114 lei sau de la casele de schimb ale Banca Carpatica si Raiffeisen Bank, pentru 2,32 lei. Cel mai bun pret
pentru francul elvetian il puteti obtine insa la Raiffeisen Bank si CEC Bank, de 2,24 lei, sau la BCR, de 2,2380 lei.

Rata de schimb euro/leu valabila pe 17.09.2008

Banca Cumparare Vanzare
CEC Bank 3,5800 3,6500
Libra Bank 3,5750 3,6750
Volksbank 3,5900 3,6900
BRD 3,5680 3,6780
UniCredit Tiriac Bank 3,57 3,69
Alpha Bank 3,58 3,67
BCR 3,6050 3,6950
Raiffeisen Bank 3,5800 3,6800
Banca Romaneasca 3,5900 3,6750
Banca Carpatica 3,5900 3,6600
Bancpost 3,5650 3,7150


Rata de schimb dolar/leu valabila pe 17.09.2008


Banca Cumparare Vanzare
CEC Bank 2,52 2,60
Libra Bank 2,5050 2,6050
Volksbank 2,5241 2,6151
BRD 2,5110 2,6050
UniCredit Tiriac Bank 2,5050 2,6050
Alpha Bank 2,50 2,61
BCR 2,5200 2,6200
Raiffeisen Bank 2,5100 2,6150
Banca Romaneasca 2,5184 2,6107
Banca Carpatica 2,5100 2,5800
Bancpost 2,4900 2,6400

Rata de schimb franc elvetian/leu valabila pe 17.09.2008

Banca Cumparare Vanzare
CEC Bank 2,2400 2,3400
Libra Bank 2,22 2,34
Volksbank 2,2442 2,3322
BRD 2,2310 2,3240
UniCredit Tiriac Bank 2,23 2,33
Alpha Bank 2,22 2,33
BCR 2,2380 2,3600
Raiffeisen Bank 2,24 2,32
Banca Romaneasca 2,2256 2,3114
Banca Carpatica 2,2200 2,3200
Bancpost 2,2000 2,3500

Actiunile SIF Moldova au fost suspendate de la tranzactionare

Actiunile SIF Moldova au fost suspendate de la tranzactionare în aceastp dimineaţă, după ce Cătălin Chelu nu a primit avizul CNVM la conducerea SIF Moldova.

Marea Britanie va intra în recesiune, în a doua jumătate a lui 2008, potrivit CBI

Marea
Britanie se îndreaptă către recesiune în a doua jumătate a acestui an, iar creşterea economică din 2009 urmează să fie cea mai slabă din 1992, a anunţat Confederaţia Industriei Britanice (CBI), potrivit ediţiei online
a cotidianului Times.

CBI a coborât previziunile de creştere economică pentru acest an de la 1,7% la 1,1%, şi a redus previziunile pentru 2009 la o creştere de 0,3%, faţă de 1,3% preconizat anterior, făcând apel la banca
centrală a Marii Britanii, Bank of England, să coboare în noiembrie dobânda de politică monetară de la 5% la 4,5%.

Vosganian: România ar putea investi 12 - 15 miliarde de euro în energie

nvestiţiile în domeniul ener­getic pe care România le-ar putea atrage în perioada 2009–2012 sunt de 12–15 miliarde de euro, a afirmat marţi Varujan Vosganian, ministrul Economiei
şi Finanţelor. Pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă sunt necesare fonduri de trei miliarde de euro.

Totodată, Vosganian a mai precizat că au fost reluate negocierile cu cei şase investitori selectaţi pentru construcţia reactoarelor de la Cernavodă.

Pentru construcţia centralei Tarniţa-Lăpuşteşti este nevoie de o investiţie de un miliard de euro, iar realizarea altor termocentrale ar putea atrage investiţii de aproximativ 2-3 miliarde de euro
. „România se va axa până în 2020 pe energie
nucleară, a cărei producţie o vom dubla. Am început deja studiile pentu o nouă centrală nucleară”, a mai declarat ministrul Economiei. După finalizarea investiţiei de la Cernavodă, energia nucleară va avea o pondere de 30% din totalul
curentului produs în ţară, faţă de 18% cât reprezintă acum.

De asemenea, un pachet minoritar de acţiuni al Nuclear­electrica va fi listat la bursă la începutul anului viitor, iar statul român îşi va păstra controlul asupra marilor jucători de pe piaţa de energie: Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Romgaz. Pentru aceasta din urmă, se are în vedere listarea la bursă a 10% – 15% din acţiuni, însă prioritară pe lista ministerului este listarea Nuclearelectrica.

Băncile britanice "Lloyds TSB" şi "HBOS" negociază o posibilă fuziune

eprezentanţii băncilor britanice "Lloyds TSB" şi "HBOS" au ajuns într-un stadiu avansat cu discuţiile referitoare la o posibilă fuziune, care ar duce la crearea unei bănci ipotecare gigant cu o valoare a activelor de 50 miliarde de dolari
. Zvonul unei posibile preluări a dus la o revenire a cotatiei actiunilor băncilor.

Criza ce a cuprins pieţele financiare
globale s-a resimtit, ieri, pe piaţa de capital din Marea Britanie, în contextul în care grupul bancar HBOS, ce deţine Halifax şi Bank of Scotland, s-a confruntat cu o depreciere a acţiunilor. Autorităţile de reglementare şi oficialii HBOS, au încercat să calmeze cei 15 milioane de clienţi ai băncii, după ce mulţi dintre aceştia au vrut să işi retragă economiile
.

Potrivit Reuters, oficialii celor două bănci nu au dorit să facă nici o declaraţie, dar este posibil ca întreaga tranzacţie să se încheie joi. În această dimineaţă, acţiunile băncii "HBOS" au crescut cu 2%, la 186,4 pence, ridicând valoarea companiei
la 17, 9 miliarde de dolari. HBOS este cea mai mare bancă ipotecară din Marea
Britanie.

Isărescu: Guvernele României nu trebuie să fie obsedate de creştere economică, care va continua

viitoarelor guverne ar fi să se uite obsedant la avansul economic, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Cu o rată a economisirii de 10%, investiţii străine directe şi fonduri europene, România are toate ingredientele pentru creştere economică în următorii ani, însă nu trebuie să ne uităm la accelerarea creşterii economice. Aceasta e o tentaţie extraordinară", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a estimat investiţiile străine directe din acest an la peste 10 miliarde euro
, cifră avansată recent şi de ministrul economiei
şi finanţelor, Varujan Vosganian, dar şi de şeful Institutului Naţional de Statistică (INS).

"Investiţiile străine directe vor depăşi, probabil, 10 miliarde euro în acest an. Nu ştim ce se va întâmpla la anul, dar potenţialul este de a tragere a acestor investiţii", a menţionat Isărescu.

El a avertizat, însă, în privinţa riscurilor pe care le presupune supraîncărcarea politicii economice şi a amintit că este nevoie de o întărire a politicii de venituri şi a celei fiscale "în totalitate, şi ca structură".

"Accentul trebuie pus pe cheltuieli bugetare pentru infrastructură, nu de consum", a mai spus Isărescu.

Lege pentru cei bogaţi

Sorin Ovidiu Vântu a învins Justiţia cu propriile ei arme. Omul de afaceri
a fost citat de şase ori ca martor în procesul FNI şi niciodată nu a onorat „invitaţia” instanţei, fie că a fost vorba de o simplă citaţie, fie că a fost vorba de un mandat de aducere pe care i l-au prezentat acasă poliţiştii. Până la urmă, judecătorii au renunţat la a-l mai cita şi a-l audia ca martor, chiar dacă iniţial acceptaseră această probă şi consideraseră că mărturia sa este utilă pentru soluţionarea dosarului
. Practic, judecătorii nu i-au făcut nici o favoare lui SOV, ci au fost obligaţi să aplice legea. Singura sancţiune prevăzută de Codul de procedură penală pentru neprezentarea martorului la audierile instanţei sau Parchetului este amenda judiciară. Sorin Ovidiu Vântu a fost, de altfel, amendat de trei ori de către judecător, de fiecare dată cu suma de 5.000 de lei. Pentru omul de afaceri în cauză aceşti bani
nu reprezintă nimic, nu îi afectează nici bugetul
personal şi nici coşul zilnic. De aceea Vântu şi-a permis să nu onoreze „invitaţia” instanţei şi a reuşit să facă acest lucru fără să încalce nici o lege.

Probabil că mulţi cetăţeni ai României – care încă mai tremură când aud de Poliţie, Parchet sau Tribunal sau când trebuie să aibă de-a face cu aceste instituţii – învaţă acum, împreună cu Sorin Ovidiu Vântu, Codul de procedură penală. Până la urmă este vorba de un drept al nostru, al tuturor, de a refuza “cooperarea” cu autorităţile judiciare. Problema este că acest drept nu este gratuit, el ... costă. Una, două, trei sau chiar mai multe amenzi judiciare, care pot însemna zeci de mii de lei. Iar aceşti bani reprezintă pentru unii români salariul pe ani de zile.

Ceea ce s-a întâmplat ieri cu martorul Sorin Ovidiu Vântu a fost deci o situaţie procedurală soluţionată în litera şi în spiritul legii. Cu acest prilej însă, ne-am dat seama încă o dată că până şi Codul de procedură penală este făcut tot pentru oamenii bogaţi. Trebuie să fii Sorin Ovidiu Vântu sau Dinu Patriciu sau alt magnat al zilei pentru a-ţi permite să nu dai curs unei citări, ca martor, în faţa unui organ judiciar. Cu alte cuvinte, legea spune că trebuie să ai bani ca să îţi poţi cumpăra drepturile pe care ea le prevede. Este relevant pentru această situaţie cazul recent al lui Gavril Todean, tatăl fetiţei accidentate (sau doar speriate!) de ministrul Ludovic Orban. Omul, deşi era tatăl victimei, adică nici măcar martor, a fost citat …telefonic şi s-a prezentat urgent la poliţie pentru a fi audiat. Probabil că Gavril Todean nici nu ştia că are dreptul de a nu răspunde citării. Dar chiar dacă ar fi ştiut, ar fi avut el posibilitatea de a plăti miile de lei reprezentând posibilele amenzi judiciare?

Senatul a adoptat în plen propunerea PD-L de anulare a taxei auto

Senatul a adoptat în plen propunerea PD-L de anulare a taxei auto şi de restituire a banilor
încasaţi. Proiectul urmează să ajungă în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Senatul a adoptat propunerea PD-L cu 45 de voturi pentru, 6 împotrivă şi o abţinere. Propunerea legislativă îniţiată de parlamentarii PD-L prevede modificarea Codului Fiscal, mai exact, abrogarea taxei speciale pentru autoturisme
şi autovehicule şi restitutirea sumelor încasate din aceste taxe speciale. Legea a trecut de plenul Senatului cu un amendament al Comisiei economice, şi anume, ca taxa de primă înmatriculare să fie restituită în termen de 90 de zile de la data
solicitării.


Guvernul a aprobat în luna aprilie o nouă variantă a taxei auto calculată în funcţie de datele tehnice
ale fiecărei maşini în parte, pe baza emisiilor de dioxid de carbon şi de noxe. Taxa auto a stârnit numeroase controverse în rândul politicienilor şi al societăţii civile, stârnind şi nemulţumirea oficialilor europeni. Comisia Europeană a început o anchetă în acest sens în 2007, considerând că Executivul de la Bucureşti aduce prejudicii liberei circulaţii a mărfurilor.

Sutane cu carnet de partid

Un stareţ de mănăstire s-a înregimentat, pe lângă oastea lui Dumnezeu, şi în cea a lui Mircea Geoană. El candidează pentru un post de consilier pe listele PSD, deşi Sinodul a interzis explicit acest lucru.

Într-un fund de ţară, unde şi vocea Radio Trinitas răguşeşte din lipsa undelor transportoare, la o aruncătură de băţ de comuna Berzunţi din judeţul Bacău, stareţul Mănăstirii Sfântul Sava, părintele Arsenie, candidează la funcţia de consilier local pe listele PSD, deşi o seamă de reguli ale Bisericii Ortodoxe îi interzic acest lucru. Totul e pe faţă: pe listele din faţa primăriei din Berzunţi, alături de numele său de mirean, Augustin Voideş, sunt trecute ocupaţia - stareţ - şi profesia - preot.

Părintele Arsenie ne-a acordat un interviu despre intenţiile politice ale alter egoului său Augustin Voideş în buza altarului din mănăstire, imediat după slujba de duminică: el în altar, noi în afară.

„Orice se întâmplă în comună se discută în Consiliul Local. Aş vrea şi eu să ştiu ce se discută acolo, că şi eu fac parte din comună. Şi să-mi dau şi eu cu părerea despre binele comunei“, spune stareţul cu voce tunătoare, ca să-l audă întreaga biserică.

Atunci când îi aducem la cunoştinţă că o hotărâre a Sfântului Sinod al BOR din martie 2008 îi interzice exact candidatura pe liste de partid, permiţând-o doar pe cea independentă, vorba i se mai îndulceşte într-o logică pe care nici icoanele nu o pot înţelege, dar nu se leapădă de PSD. Se agaţă în schimb de Băsescu. „Să vă spun un lucru: chiar dacă sunt pe listele PSD-ului, eu nu susţin partidul. Eu nu fac politică. Vreau să fiu doar consilier. Nu vreau să fiu primar, pentru că funcţia mea actuală e mai mare şi decât funcţia lui Băsescu: eu pot să leg şi să dezleg păcate, dar Băsescu nu poate!“.

Cu părintele Arsenie pe liste, ca locomotivă, PSD-ul se pare că a tras lozul câştigător în alegerile de anul acesta. O recunoaşte chiar călugărul: „Pe mine mă votează credincioşii 100%. Aici în comună eu sunt şi popă, şi doctor, şi inginer, şi arhitect, şi procuror! Eu judec aici! Iar oamenii au făcut totdeauna tot ce am zis şi totul a mers bine. Sunt aici de 20 de ani şi ei sunt familia mea!“.

De altfel, stareţul a mai fost consilier local în mandatul 2000-2004, când primar era actualul candidat al PSD-ului. Dar cum în 2004 canoanele i-au interzis să mai fie membru de partid, şi-a dat demisia. Acum s-a răzgândit şi oferă o interpretare proprie a legilor bisericeşti.

„M-am înscris în PSD acum, înainte de alegeri. Am ales PSD-ul pentru că m-am împăcat foarte bine cu candidatul lor la primărie, pe vremea când el era primar, iar eu consilier. Peste tot unde se ducea, se ducea cu mine. Eu am înţeles că am voie să candidez ca şi consilier pe liste de partid, doar că nu pot să fac propagandă politică în biserică. Nu mă obligă nimeni să candidez independent. Cred că mai sunt preoţi prin ţară care candidează. Nu ştiu dacă pe liste de partid sau nu, dar sigur mai sunt“, adaugă părintele Arsenie.

Din şirul vorbelor turuite cu viteză de mitralieră în cel mai pur grai moldovenesc de stareţul pesedist iese la suprafaţă şi durerea lui cea mare, motivul pentru care regretă că în 2004 nu a mai putut candida
, dar pe care speră să o aline acum. „Când a venit PD-L-ul la primărie n-a mai fost bine. Se alocau bani pentru culte la comună, dar dacă nu am fost în Consiliul Local, consilierii au dat mai puţini bani pentru mănăstirea mea şi mai mulţi pentru alte biserici. Voiam şi eu mai mulţi bani. Aşa, dacă o să fiu şi eu iar consilier, o să am alte drepturi!“, crede părintele Arsenie.

Stareţul ar mai dori să facă un magazin în comună, un hotel, să scape de dărâmătura de şcoală şi să plămădească alta nouă. „Eu multă carte nu ştiu, dar sunt un bun administrator“, spune el, lăudându-se cu faptul că reuşeşte să întreţină mănăstirea din afacerile
ocolului silvic încropit după ce i-au fost retrocedate pădurile confiscate de comunişti. „A fost primul ocol silvic privat din ţară!“, subliniază călugărul. Iar munţii de cherestea ce străjuiesc intrarea în sfântul lăcaş confirmă profitabilitatea afacerii cu lemn.

Cele câteva femei sărmane din biserică, ce i-au ascultat cu o emoţie mută răspunsurile la întrebările noastre, prind ca prin minune glas şi ţin neapărat să îl asigure de solidaritatea lor. „Noi şi aşa n-avem cu cine să votăm sau ce să votăm. Dar o să-l alegem pe părinte“, spune tanti Maria, pe care faptul că votându-l pe stareţ alege toată lista PSD-ului o lasă indiferentă.

Mult mai tranşant este purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Costel Stoica. „Episcopia Romanului mi-a confirmat că părintele Arsenie nu are binecuvântarea pentru a candida şi nici măcar nu a cerut-o. E o încălcare flagrantă a disciplinei monahale şi a hotărârilor Sfântului Sinod. Episcopia Romanului se va autosesiza şi va deschide o anchetă“, spune acesta. (Razvan Vintilescu)

Preot PD-L, candidat la Primăria Solca

Preotul Mihai Tehanciuc din Solca, judeţul Suceava, şi-a asumat riscul de a candida fără binecuvântare în alegerile locale, chiar din partea unui partid, PD-L, şi chiar la funcţia de primar. „El îşi asumă consecinţele gestului său. El nu poate fi şi primar, şi preot. În concluzie, dacă va câştiga alegerile, va fi exclus din preoţie“, spune protopopul de la Câmpulung Moldovenesc, Aurel Goraş.

Binecuvântează, Doamne, aceste voturi!

Zeci de preoţi din toată ţara se află în campanie electorală. Majoritatea candidează pentru Consiliile Locale din comune.


Mai întâi timid, apoi mai cu îndrăzneală, zeci de preoţi din toată ţara şi-au luat inima
în dinţi pentru a candida la alegerile locale. Momentul cel mai greu l-au depăşit deja, căci nu alegerile propriu-zise au fost piatra de încercare, ci încadrarea în condiţiile speciale
stabilite de fiecare eparhie în parte şi obţinerea binecuvântării ierarhilor locului.

Astfel, la Cluj, după ce mitropolitul Bartolomeu Anania a stabilit că preoţii trebuie să raporteze la arhiepiscopie ce se întâmplă în consiliile din care vor face parte, preoţii nu au îndrăznit să mai candideze. Aceasta deşi dezlegarea la candidaturi a Sfântului Sinod a fost dată la propunerea a însuşi ÎPS Bartolomeu. „În Arhiepiscopia Clujului nu există nici un candidat. Fiecare eparhie a aprobat singură aceste candidaturi, dar noi avem cunoştinţă, pe teritoriul Mitropoliei Clujului, doar de doi candidaţi, în Episcopia Sălajului, unul la Consiliul Local, celălalt la Consiliul Judeţean“, spune pr. Bogdan Ivanov, purtător de cuvânt al Mitropoliei de la Cluj.

La antipod se află Arhiepiscopia Sucevei, unde ÎPS Pimen a aprobat nu mai puţin de 38 de candidaturi, din care una, a preotului Cătălin Axinte, consilierul economic al eparhiei, la Consiliul Judeţean. Şi în Arhiepiscopia Iaşiului există 20 de preoţi care candidează la Consiliile Locale, după ce aprobarea le-a fost dată de însuşi Pa-triarhul Daniel, în calitate de locţiitor de mitropolit al Moldovei şi de arhiepiscop de Iaşi.

„Preoţii au depus un memoriu de activitate, în care au precizat şi ce vor să facă pentru comunitate, au obţinut în prealabil recomandarea protopopilor, apoi cererile lor au fost evaluate de Consiliul Eparhial. În final au obţinut binecuvântarea Prea Feri-citului“, explică procedura pr. Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei de la Iaşi.

La Iaşi au fost însă şi 12 candidaturi respinse, pe criterii diferite. „De exemplu, acolo unde s-a considerat că Biserica a fost sprijinită până acum de primărie, nu se justifica candidatura preotului“, spune pr. Sturzu.

În Arhiepiscopia Bucureştiului, unde binecuvântarea finală a dat-o tot PF Daniel, sunt opt preoţi candidaţi, toţi pentru judeţele Ilfov şi Prahova. „În Bucureşti, nu a îndrăznit nici unul să se înscrie“, spune pr. Bogdan Ciubotaru, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureştiului.

În Arhiepiscopia Timişoarei sunt tot opt candidaţi, dintre care unul, preotul Mihai Pop, de la Parohia „Sfinţii Petru şi Pavel“, pentru Consiliul Local Timişoara. În urmă cu câteva zile, Patriarhia a revenit cu precizări pentru preoţii candidaţi, arătând că ei „trebuie să evite în campania electorală orice atitudine de tip partinic, adică pentru sau contra celorlalţi candidaţi“.

„Această atitudine de neutralitate politică este necesară pentru a evita, după alegeri, unele consecinţe defavorabile parohiei în care slujeşte preotul respectiv. Abaterile de la această îndrumare vor fi sancţionate întrucât încalcă litera şi spiritul hotărârii Sfântului Sinod“, a precizat Patriarhia. „Prima consecinţă a încălcării acestor reguli este retragerea binecuvântării pentru candidatură şi judecata Consistoriului“, spune pr. Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei.

Moartea anticorupţiei

upă un proces care a durat trei ani, Corneliu Iacobov, fostul proprietar al rafinăriei din Oneşti judecat pentru spălare de bani, a fost achitat.

Fostul proprietar al Rafo Oneşti, Corneliu Iacobov, şi fostul administrator
al rafinăriei, Toader Găureanu, au fost achitaţi, ieri, de judecătorii Tribunalului Bucureşti, în dosarul
în care sunt acuzaţi că ar fi prejudiciat societatea cu peste 24 de milioane de lei, prin abuz în serviciu şi spălare de bani
. La capătul unui proces care a durat aproape doi ani şi jumătate, instanţa a hotărât că o parte dintre faptele descrise în dosar ca abuz în serviciu nu ar fi de fapt prevăzute de legea penală şi, în consecinţă, nici spălarea de bani nu ar fi existat. Dosarul lui Iacobov urmează să fie trimis la Curtea de Apel Bucureşti, care va relua procesul după ce procurorii au făcut recurs.

Miliarde furate în numai 10 zile

Procurorii Parchetului General i-au trimis în judecată, în noiembrie 2005, pe Corneliu Iacobov, Toader Găureanu şi pe doi foşti directori din cadrul SC Rafo, Marin Marin şi Liliana Luchian, sub acuzaţiile de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu şi spălare de bani. Potrivit anchetatorilor, cei patru inculpaţi ar fi pus la cale, în ianuarie 2003, o schemă de fraudare a Rafinăriei Rafo Oneşti, prin care, în decurs de numai 10 zile, ar fi reuşit să păgubească societatea cu aproape 243 de miliarde de lei vechi. Astfel, la acel moment, SC Rafo SA era acţionar principal şi deţinea 42,6% din SC Electrocarbon SA Slatina, o fabrică de electrozi pentru sudură.

Acest pachet
de acţiuni, care valora 8,5 milioane de lei, a fost depus drept garanţie la un contract de vânzare-cumpărare de produse petroliere, în valoare de numai 2,7 milioane de lei, încheiat de Rafo cu SC Metaleuroest SA din Câmpina. Acest contract nu a fost respectat însă de rafinăria controlată de Iacobov, astfel că SC Metaleuroest a preluat acţiunile SC Electrocarbon. Această pierdere ar fi fost intenţionată, susţin procurorii.

Pe de altă parte, Electrocarbon SA avea datorii la Rafo în valoare de peste 22 de milioane de lei. Această creanţă a fost vândută de Rafo, în ianuarie 2003, tot către Metaleuroest SA, pentru numai patru milioane de lei, adică un preţ de cinci ori mai mic
decât valoarea datoriei pe care o avea de recuperat rafinăria. Diferenţa de preţ, adică aproximativ 18 milioane de lei, a fost înregistrată de Rafo la capitolul „pierderi“.

Potrivit procurorilor, prin contractele derulate cu SC Metaleuroest, SC Rafo şi-a creat datorii pe care le-a transferat însă la o altă rafinărie deţinută de Iacobov, Dărmăneşti SA, care a intrat în faliment câteva zile mai târziu. Judecă- torii au decis însă că toate aceste contracte - în urma cărora Rafo s-a ales cu o pagubă de 24 de milioane de lei - s-ar fi derulat cu respectarea legii.

START BUN, FINAL PROST

Iacobov l-a acuzat pe Băsescu de arestarea sa

Corneliu Iacobov a fost arestat în dosarul „Rafo Oneşti“ pe 4 martie 2005, la puţină vreme după ce se declanşase urmărirea penală împotriva lui. Arestarea lui Iacobov a avut un larg răsunet în opinia publică şi a fost privită ca un început al campaniei împotriva marilor corupţi, pe care populaţia o aştepta atunci ca urmare a promisiunilor din campania electorală. De altfel, scandalul „jafului“ de la Rafo Oneşti către bugetul de stat a reprezentat un subiect intens dezbătut în timpul campaniei care a precedat alegerile din decembrie 2004. La rândul său, Corneliu Iacobov a interpretat ancheta declanşată împotriva sa tot în registru politic. „Astea sunt ale lui Băsescu!“, a strigat el fluturându-şi cătuşele în faţa televiziunilor în noaptea în care a fost escortat de procurori din sediul Parchetului General către instanţa de judecată. Corneliu Iacobov a fost pus în libertate după mai puţin de trei luni petrecute în arest preventiv.

Scheele in loc de Caragiale

Marile personalitati ale literaturii romane au fost scoase de Ministerul Educatiei din programa
pentru examenul de bacalaureat la proba orala de limba si literatura romana * In schimb, absolventii claselor a XII-avor fi nevoiti sa comenteze o conferinta de presa a lui Jonathan Scheele.

Ministerul Educatiei a scos aproape toti marii scriitori, poeti si critici literari din programa pentru examenul de bacalaureat la proba orala de limba si literatura romana. Profesorii i-au ignorat complet pe George Calinescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Marin Preda, George Bacovia, Nichita Stanescu, George Cosbuc, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Marin Sorescu, Camil Petrescu, Gellu Naum, Ion Barbu sau Mateiu Caragiale.In schimb, absolventii claselor a XII-a trebuie sa stie sa comenteze texte din Raportul Tismaneanu, Pactul National pentru Educatie, Ghidul cetateanului roman in UE, Raportul Centrului de Sociologie Urbana si Regionala sau o conferinta de presa a lui Jonathan Scheele. De asemenea, printre cei ce se regasesc pe subiectele pentru bacalaureat se numara Mircea Cartarescu, Andrei Plesu, Mircea Dinescu, dar si un anume Dorin Enciu cu un articol din ziarul Gandul. Nimeni nu pune la indoiala valoarea acestora, insa prezenta lor nu scuza cu nimic si nu poate justifica lipsa unor mari personalitati al culturii romane. De asemenea, este cat se poate de laudabila intentia de innoire a textelor literare din programa pentru bacalaureat si a modului de interpretare ale acestora. Totusi, nici in acest caz nu se justifica lipsa clasicilor si a marilor scriitori.
Ministerul Educatiei a postat pe site-ul institutiei subiectele pentru sesiunea de bacalaureat din iunie 2008. Una dintre probele obligatorii pentru absolventii claselor a XII-a la examenul ce va avea loc peste mai putin de o luna este cea orala, la limba si literatura romana. Pentru aceasta proba, Ministerul Educatiei a pregatit pentru elevi o suta de subiecte, toate postate pe site-ul institutiei. Spre deosebire de alti ani, elevii nu mai sunt nevoiti sa ii citeasca pe Calinescu, Arghezi, Sadoveanu sau Marin Preda. Absolventii claselor a XII-a vor fi nevoiti sa comenteze, sa interpreteze si sa explice texte ale unor scriitori contemporani, mai mult sau mai putin cunoscuti. De asemenea, elevii se vor "lovi" de texte ale lui Jonathan Scheele, simpaticul fost reprezentant al Comisiei Europene la Bucresti pana acum doi ani, sau paragrafe din conventii europene si rapoarte nationale. Astfel, cine va extrage biletul cu numarul 90 va trebui sa explice un text din "Pactul national pentru educatie". Un document programatic semnat la Palatul Cotroceni de presedintele Traian Basescu si principalii lideri politici si de sindicat din invatamant. Iata un scurt pasaj din textul regasit pe bilet: "Modernizarea educatiei in perioada 2008-2013, astfel incat in 2014, atunci cand un nou buget
al UE va intra in vigoare, scoala romaneasca sa fie perfect sincronizata cu realitatile scolilor europene. Ne angajam sa refuzam improvizatiile determinate de motive politicianiste si sa modernizam sistemul
de educatie cu migala si cu moderatie, pentru a da coerenta parcursurilor si optiunilor individuale, in particular printr-o revizuire curriculara substantiala, care sa fie orientata de competentele cheie ce trebuie dobandite in scoala". De asemenea, multi dintre elevi vor fi nevoiti sa comenteze si sa interpreteze un text extras dintr-un "Raport al Centrului de Sociologie Urbana si Regionala".
CEDO si Jonathan Scheele